"Sindroame diareice cauzate de enterobacteriaceae la grupa de varsta 0 - 4 ani.
Studii moleculare de diagnostic, patogenitate, virulenta si antibiotico-rezistenta"
Diareea acuta la sugar si copilul mic este predominant de origine infectioasa, etiologia incriminata fiind, in ordinea frecventei, urmatoarea: virusuri, bacterii, protozoare patogene. Un procent de 10 - 15 % din agentii patogeni ai diareilor acute la copii sunt reprezentati de Enterobacteriaceae : Salmonella, Shigella, Yersinia si Escherichia coli patogena. Imbolnavirea se poate produce pe cale digestiva (aliment/apa contaminata, maini murdare) sau contact direct cu animale de casa.
La nivel national, metodologiile neconventionale pentru diagnosticul bacteriologic al Enterobacteriaceaelor in prelevate patologice umane sunt apanajul Laboratoarelor Nationale de Referinta si a nucleelor de cercetare, cu aplicabilitate in domeniul sanatatii publice, in supravegherea epidemiologica a circulatiei tulpinilor patogene. Laboratoarele de microbiologie clinica folosesc insa metode conventionale pentru diagnostic bacterian si pentru testarea rezistentei la antibiotice a bacteriilor patogene. Introducerea tehnicilor moleculare in practica laboratoarelor noastre va aduce un progres enorm in detectia patogenilor bacterieni, determinarea genelor de rezistenta la antibiotice, intocmirea de harti epidemiologice cu privire la Enterobacteriaceaele circulante in arealul nostru geografic.
In identificarea bacteriilor din familia Enterobacteriaceae nu este suficienta determinarea apartenentei la o specie; este necesara evidentierea factorilor de virulenta specifici (determinati fenotipic). Identificarea unei tulpini bacteriene nu prezinta interes clinic daca nu este completata de un inventar de posibili factori/gene de patogenitate. Rezultatele activitatii de cercetare privind patotipurilor circulante precum si substratul genetic al rezistentei dobandite la antibiotice, sunt raportate forurilor si comisiilor de specialitate - OMS, reteaua EARSS de supraveghere a circulatiei antibiotipurilor si mecanismelor de rezistenta raspunzatoare.
Aparitia de gene de rezistenta la betalactamine si fluorochinolone la Enterobacteriaceae implicate in infectii umane ridica un risc vital si impune familiarizarea cu tehnicile de identificare a acestor gene, in vederea instituirii unui tratament adecvat si controlarii epidemiilor potentiale. Membrii familiei de Enterobacteriaceae reprezinta principalii producatori de betalactamaze cu spectru extins (BLSE), impactul lor fiind major asupra sanatatii publice. Studiile au aratat ca utilizarea fluoroquinolonelor este un factor de risc pentru emergenta rezistentei in spitale, iar administrarea anterioara de ciprofloxacin poate creste semnificativ riscul izolarii unei tulpini rezistente la un pacient spitalizat pe termen lung. Dezvoltarea rezistentei in timpul tratamentului infectiilor datorate tulpinilor de E. coli si Salmonella sta adesea la baza esecului terapeutic.