Catedra de boli infectioase si tropicale "Dr. Victor Babes"

Testarea evaluarea si imbunatatirea strategiilor de preventie a bolilor infectioase respiratorii la populatia varstnica - RESP-E

• Informatii generale despre proiect
• Imunosenescenta - strategii de preventie si control (prezentare PowerPoint)
• Imunosenescenta si consecintele ei - Atelier stiintific

Informatii specifice despre proiect

Cadru general

Imunosenescenta este definita ca inabilitatea sistemului imun al varstnicului de a produce un raspuns adaptat si eficace la un stimul antigenic. Aceasta disfunctie imuna se manifesta printr-o susceptibilitate crescuta la infectii, cancere, boli autoimune si insucces al terapiilor vaccinale. Stresul oxidativ si stimularea antigenica cronica sunt doua mecanisme de la baza imunosenescentei si afecteaza sever sistemul imun al varstnicului.
In literatura a fost definit recent "fenotipul de risc imun" un predictor al mortalitatii la varstnic bazat pe anumiti parametri ai raspunsului imun adaptativ. Identificarea precoce a unor biomarkeri de imbatranire imuna ar putea servi la identificarea indivizilor la risc pentru boli asociate varstei si ar crea calea spre noi strategii interventionale.

Obiectiv general

Evaluarea unor strategii preventive pentru infectii respiratorii la varstnici si definirea unui profil de risc imuno-clinic de dezvoltare de infectii.

Obiective specifice

1 Caracterizarea clinico-biologica pre-si post-interventii preventive in scopul determinarii unor aspecte de imunosenescenta, responsabile de eficienta slaba a vaccinarii la varstnici.
2 Dezvoltarea de noi strategii de compensare a disreglarii imune asociate varstei si formularea de recomandari rezultate din acest studiu observational.

Activitati

In perioada octombrie 2006 - octombrie 2008 a fost derulat un studiu prospectiv, pe un lot de 49 subiecti varstnici, cu varste intre 62 - 87 ani.
Au fost aplicate 3 strategii preventive de dezvoltare de infectii respiratorii.
Faza I - aplicarea concomitenta a vaccinarii antigripale (Vaxigrip) si antipneumococice (Pneumo 23) la momentul L0.
Faza II - reaplicarea vaccinarii antigripale (Vaxigrip) la momentul L12. Tulpinile vaccinale pentru prima vaccinare au fost A/Noua Caledonie/20/99 (H1N1), A/Wisconsin/67/05 (H3N2) si B/Malaysia/2506/04, iar la revaccinare tulpina subtipului H1N1 a fost inlocuita ca noua tulpina circulanta A/Solomon Island/03/06.
Faza III - administrarea unui compus nutraceutic original, in perioada L9-L12. Produsul s-a administrat zilnic, timp de 4 luni (L9-L13), in cantitate de 2 lingurite/zi (1 lingurita = 5 grame produs uscat).
Fiecare partener medical a efectuat determinari clinico-paraclinice specifice expertizei sale si a adus contributii specifice privind eficacitatea strategiilor aplicate.
UMF a avut rolul de a coordona activitatea stiintifica si a corela rezultatele individuale ale partenerilor.
Activitatea de cercetare aplicativa a constat in corelarea datelor clinico-biologice obtinute de la partenerii medicali (SVB, FVB, INML, INCDMIC), cu scopul definirii subgrupelor la risc (riscuri "clinice"-endpoint primar/secundar, riscuri "paraclinice"-disfunctii metabolice/nutritionale si imune) in cadrul lotului de varstnici studiat. De asemeni, s-au efectua : o documentare specifica privind mecanismele imunosenescentei; analiza statistica a parametrilor imuni la momentele pre- si post-interventii; compararea rezultatelor studiului cu datele din literatura, in vederea definirii unor markeri biologici de imunosenescenta.

Rezultate

Grafic 1 - Structura lotului de varstnici pe grupe de varsta si sexe

Lotul de varstnici a fost format din 49 pacienti, 13 barbati si 36 femei cu varste cuprinse intre 60 - 85 ani.

Endpoint primar si secundar

In cadrul lotului nu a fost inregistrat endpointul primar (infectii gripala si infectia pneumococica) dar au fost inregistrare alte infectii repiratorii acute.
Au fost inregistrate 26 de evenimente in cadrul endpointului secundar (alte infectii, cancere, boli autoimune).

Grafic 2 - Patologia asociata disreglarii imune

Grafic 3 - Caracterizarea statusului nutritiv la lotul de varstnici pe baza BMI

A. Testarea microbiologica

Germeni	Numar bolnavi	Antibiograma
Pseudomonas spp.	1	Sensibilitate pastrata
Haemophilus influenzae	1	Rezistenta TMP-SMX
E. Coli	1	Sensibilitate pastrata
Examene de sputa negative, dar dupa un curs de AB in ambulatoriu (posibil bacteriana)	1	-
Examene de sputa negative	5	-
Total	9

B. Testarea imunologica

In toate momentele studiului, media lui CRP a prezentat o valoare superioara fata de normal iar distributia valorilor a deplasat si mai mult aceste valori in zona de pozitivitate. Aceste valori pledeaza pentru existenta unui status inflamator cronic, existent inaintea primovaccinarii si pentru un raspuns imun postvaccinal atat la primovaccinare cat si la revaccinare.
Valorile imunogramei nu au prezentat valori in afara limitelor normalului, nici pentru IgG, nici pentru IgM, nici pentru IgA, in nici unul dintre momentele de studiu. Nu s-au putut decela cresteri semnificative pentru IgG sau IgA, dar se observa o crestere de 2 ori a mediei pentru IgM dupa revaccinare.
Valorile pentru C3 s-au situat in intervalul de normalitate si nu s-au constatat modificari intre momentele antevaccinal si postvaccinal.
Atat leucocitele totale cat si limfocitele au prezentat valori normale in toate momentele studiului (L=luna; L0, L1, L3, L12, L13). Nu s-au observat modificari ante- si postvaccinal nici la primovaccinare nici la revaccinare pentru leucocite si limfocite.
In cadrul lotului s-au obtinut valori normale pentru CD3. CD4. CD8 si raport CD4/CD8, la toate determinarile.
IL1 a condus la valori normale (sub 5 U/ml) pentru intreg lotul, la vizita L0 si L1, motiv pentru care s-a renuntat la aceasta determinare.
Desi media valorilor pentru IL2R se situeaza in intervalul de valori normale, totusi dispersia intr-o derivatie standard depaseste valorile considerate normale. Aceiasi distributie a valorilor am obtinut si in cazul IL6, 68% din valorile IL6 se afla in intervalul de o derivatie standard.
Pentru IL8 s-au obtinut valori normale in toate momentele studiului pentru intreg lotul. Pentru TNFα medianele s-au aflat in zona de valori positive (peste limita de 8.1 pg/ml) iar dispersia lor determina si mai multe teste sa fie in zona de valori pozitive. Cresterile de TNFα denota un status inflamator asociat varstei.
Indicatorii pentru raspunsul imun antigripal la primovaccinare au aratat ca la esantionul vaccinat un raspuns imun bun pentru lotul studiat : indicii de crestere fata de tulpinile vaccinale au valori cuprinse intre 2,64 si 3,46; procentele seroconversiilor se situeaza intre 58,3 % si 72,9 %; procentul titrurilor protectoare intre 70,8 % si 95,8 %. Cea mai imunogena componenta antigenica din vaccin a fost A/Wisconsin/67/05 pentru toti indicatorii analizati.
Indicatorii pentru raspunsul imun antigripal la revaccinare au aratat urmatoarele :
1) Cele mai mari cresteri ale titrurilor anticorpilor au fost induse de tulpina vaccinala A/Solomon Island/03/06, indicele de crestere a TMG a fost de 2,6 (minimum acceptat fiind de 2.0), iar procentul seroconversiilor > de 4 ori a fost 39,6 % (limita admisa fiind de 30 %).
2) Raspunsul imun fata de tulpinile vaccinale A/Wisconsin 67/05 si B/Malaysia/2506/04 (tulpini care s-au regasit si in formula vaccinului cu care s-a facut primovaccinarea), a fost mai redus datorita prezentei anticorpilor homologi la titruri crescute, indusi de prima vaccinare. Ca urmare, indicii de crestere ale TMG inregistrati fata de ambele tulpini sunt mai mici de 2 (1,26 respectiv 1,27), iar procentul seroconversiilor > de 4 ori depaseste 30 % doar pentru tulpina A/Wisconsin 67/05. Indicatorii pentru protectia antigripala conferita de cele doua vaccinari arata ca procentul subiectilor cu anticorpi protectori este bun pentru tulpinile vaccinale A/Solomon Island (64.6 %) si A/Wisconsin (81.2 %), dar scazut pentru tulpina B/Malaysia (27 %), ceea ce recomanda revaccinarea anuala acestei grupe de varsta.
In ceea ce priveste protectia antipneumococica s-a observat ca un numar de 17 subiecti nu au dezvoltat titru protector (cresteri de cel putin 2 ori fata de nivelele prevaccinale) iar 18 subiecti numai aveau protectie vaccinala la L20.

C. Testarea genetica

In mod normal, expresia citokinelor la nivelul celulelor efectoare ale inflamatiei este redusa in absenta unor stimuli antigenici. Masurarea expresiei ARNm proinflamator este un parametru important in evaluarea raspunsului la vaccinare. Investigatia genetica moleculara a indicat o expresie redusa a genelor pro-inflamatorii la persoanele varstnice incluse in studiu, atat inainte de primovaccinare cat si postvaccinal (L0, L1, L3 si L12). Mentinerea unor nivele reduse de expresie a genelor inflamatorii post-vaccinal poate fi sugestiva de epuizarea raspuns imun la persoanele varstnice.

D. Markeri de imunosenescenta

In lotul nostru de studiu s-au putut defini markeri genetici si proteici si mai putin markeri celulari asociati imunosenescentei.
Markeri proteici definiti pe baza studiului nostru pot fi : CRP, C3, IL6 si TNFα.
Markeri genetici : citokinele asociate cu gene proinflamatorii.
Nu s-au constat cresteri in numarul de CD8, un important marker celular asociat imunosenescentei cunoscut din literatura de specialitate.

site map | links | termeni & conditii

Copyright © Catedra de boli infectioase si tropicale "Dr. Victor Babes". Toate drepturile rezervate.

Designs-soft